Forum de sanatate, referate medicina, sfaturi medic, boli, retete si tratamente naturiste

crina · Membru Data inscrierii: 05/Mar/2008 Mesaje: 110

Pitiriazisul versicolor este denumit astfel pentru că se caracterizeaz� prin pete scuamoase de distincte culori (roz-g�lbui, brun-deschis, cafea cu lapte), rotund-ovalare, de diferite m�rimi, cu diametre variind �ntre 3 �i 5 mm sau mai mari, alteori cu formă de pl�ci mari de c��iva centimetri cu contururi policiclice provenind din confluarea altor leziuni sau prin extensia celor mai mici favorizat� �i de o transpira�ie excesiv�. Scuama se eviden�ieaz� mai bine prin zg�rierea pielii cu unghia (semnul unghiei). Afec�iunea este produs� de un agent fungic (Malassesia (Microsporon)furfur) cu existen�� ubicuitar�: aer, sol, locuin�e, ve�minte, �tranduri �i s�li de gimnastic�. �n majoritatea cazurilor netratate, dup� expunerea prelungit� �i repetat� la soare (�n special dup� sejurul de pe litoral) leziunile devin – �n lunile de toamn�-hipocrome(pitiriazis versicolor acromiant) semn care �i asigură pe cei mai mul�i pacien�i la consulta�ii tem�ndu-se de posibilitatea unui vitiligo. Este vorba de o leucodermie ca rezultat al afec�iunii hiprocomiante a unui obiect metabolic al parazitului contrast�nd cu hiperpigmentarea tegumentelor de c�tre radia�iile solare (ultraviolete B). Exist� cazuri rare �n care hipocromia este intens� chiar �n absen�a radia�iilor ultraviolete, simul�nd un vitiligo, petele recolor�ndu-se extrem de lent. Leziunile au ca sediu de elec�ie toracele �i g�tul, �n special spatele, nedep�ind regiunea abdominal� �i jum�tatea inferioar� a spatelui. Adesea se extind pe umeri �i porțiunea proximal� a bra�elor, iar la copiii mici – pe fa��, �n regiunea p�roas� a pielii capului �i abdomen. Pruritul este inconstant �i �n general moderat. Ca �i �n alte feluri de epidermofi�ii, exist� adesea �i o predispozi�ie constitu�ional�, individual�, absen�a imprim�nd afec�iunii un caracter aparte de recidivant, f�r� a se putea demonstra un r�spuns imunologic deficitar. Diagnosticul clinic trebuie adesea confirmat prin investiga�ii paraclinice: examen direct �ntre lam� �i lamel� �i fluorescen�� cu ajutorul l�mpii Wood.
Tratament. �n general este suficient �i eficient numai tratamentul local: solu�ii cu alcool iodat. Mai recent se utilizeaz� tratamentul scurt cu Nizoral gel sau crem� �n 1-2 aplica�ii zilnice.
Pentru prevenirea reinocul�rilor cumplit de frecvent (gre�it considerate ca forme rezistente sau recidive), care se fac cu parazitul existent �n mediul ambiant (�n rarisim casnic, cu prec�dere vestimentar), centuri vor fi repetate la intervale de c�teva luni, mai ales �nainte de sezonul estival, de expunerile repetate la radia�iile solare. �ntre cure, dup� b�ile uzuale de igien� corporal�, este util� cl�tirea cu ap� slab acidulat�(acid boric, acid acetic sau o�et). �n formele foarte extinse �i cu destul de dese infest�ri unii recurg la Ketocanozol (Nizoral) administrat pe cale oral�, 200 mg/zi timp de 2 s�pt�m�ni (nu împiedică �ns� reinfest�rile).