Forum de sanatate, referate medicina, sfaturi medic, boli, retete si tratamente naturiste

Ancacrasneanu · Administrator Data inscrierii: 14/Noi/2007 Mesaje: 1066

Regimurile alimentare si nevoile alimentare
Din punct de vedere al comportamentului alimentar, se disting trei grupe principale de pesti:
-pestii carnivori, care se hranesc cu viermi, crustacee, insecte sau alti pesti mai mici.
-pestii erbivori, a caror alimentatie este compusa in de seamă din vegetale (plante, alge) pe care le mesteca sau le rod.
-pestii omnivori, care au un regim foarte variat pentru că consuma atat prazi animale cat si vegetale.
Regimul nutritiv nu este usor de definit. In mediu natural, pestii mananca ceea ce gasesc. Astfel erbivorii consuma uneori prazi animale mici pe care le gasesc printre vegetalele pe care le consuma. Pestii carnivori au nevoie in principal de proteine si lipide; cei erbivori mai ales de glucide, iar cei omnivori de un amestec de proteine, glucide si lipide.

Aceste trei regimuri alimentare se regasesc, in limitele definitiei, si la pestii de acvariu, cu cateva exceptii. Nu trebuie uitate vitaminele si sarurile minerale pe care o alimetatie variata si echilibrata (mai ales prin aportul de alimente proaspete sau de prazi vii) va trebui in mod obligatoriu sa le furnizeze. O hrana diversificata favorizeaza cresterea, dezvoltarea, reproducerea precum si rezistenta la boli specifice, constituind cel mai indicat mijloc de prevenire a acestora. In concluzie, hrana cat mai diversificata asigura o dezvoltare armonioasa a pestilor si o buna functionare a organismului lor.

Ratia alimentara
Exista tendinta de supraalimentare a pestilor, producand astfel pesti usor adiposi. Creste astfel riscul poluarii mediului: cu cat un peste mananca mai mult, cu atat excreteaza mai multe substante azotate, fara a mai tine cont de partea de alimente pierdute care se degradeaza repede in apa.

Un peste adult nu mananca decat 1 pana la 2% din greutatea corpului sau pe zi, si dublu daca este juvenil. Plantele, sunt destul de usoare, nu reprezinta riscul de supradozaj, in schimb celelalte alimente pot crea probleme. E preferabil ca ratia sa fie impartita pe zi: de doua ori pentru adulti, de mai multe ori pentru alevini daca este posibil.

Pestii suporta cu usurinta foamea de scurta durata, fiind extrem probabil ca in mediul lor natural sa nu se alimenteze tot timpul. Unii acvariofili impun dealtfel o zi fara mancare pe saptamana, compensand astfel o eventuala supraalimentatie in celelalte zile. Totusi, privarea de hrana e uneori greu acceptata de alevini, putand provoca o intarziere de crestere, o slabire a organismului, uneori, cu urmari dintre cele mai neplacute pentru viitorul adult.

Alimentele artificiale
E vorba de alimente uscate comercializate in magazine specializate in acvariofilie. In ultimii douazeci de ani, astea s-au diversificat in mod considerabil. Azi, gama e diversa si adaptata nevoilor diferitelor grupuri de pesti: alevini si adulti, pesti de apa dulce si pesti de apa de mare, etc. Aceste alimente se caracterizeaza printr-un procent ridicat de proteine (40 pana la 50% in general) si se prezinta sub diferite forme: alimente deshidratate (cazul cel mai intalnit), granule sau comprimate.

Alimentele deshidratate plutesc un timp, apoi se scufunda, ceea ce faciliteaza prinderea lor de catre pestii de suprafata sau de adancime medie. Granulele se scufunda repedefiind repartizate mai alea pestilor de adancime medie si fund. Exista diferite marimi de alimente adaptate marimii gurii pestilor. Alimentele artificiale sunt fragile, ele se degradeaza daca sunt conservate in spatii necorespunzatoare. Ele trebuie stocate la loc uscat si intunecos, compozitia lor este granulata pe o perioada limitata, e deci preferabil sa cumparam o cutie de marime medie daca avem un acvariu si putini pesti.<

Unii acvariofili dau pestilor alimente pentru pastravi pe care le procura din asezaminte piscicole. Aceste alimente, foarte bogate in lipide, favorizeaza o crestere rapida a pastravilor destinati consumului, care insa nu este scopul esential al acvariofiliei. Cu toate ca aceste alimente contin pigmenti destinati colorarii dermei salmonidelor, acvariofilii care le utilizeaza afirma ca nu au observat modificarea culorilor externe a pestilor. Oricum, acest tip de hrana este economic pe scara mare sau pentru bazinele de gradina.<

Se intampla ca pestii marini sa refuze alimentele artificiale fie in permanenta, fie o anumita perioada dupa introducerea lor in acvariu. O solutie abila este aceea de a incorpora progresiv in hrana pestilor din acvariu atat alimente artificiale cat si alimente naturale, acestea din urma reducandu-se apoi.

Alimente liofilizate
Alimentele liofilizate sunt constituite din mici animale, creveti, viermi, plancton, carora li s-a micșorat mai mult continutul de apa pentru a le favoriza conservarea. Acest tratament le creste insa pretul. La greutate egala, ele sunt cel putin la fel de hranitoare ca fulgii si sunt apreciate de pesti. Ele trebuie sa fie conservate la adapost de umiditate.

Alimente congelate
Se utilizeaza creveti, pesti, viermi, plancton sub forma de produse congelate dupa ce au fost alese si curatate. Valoarea lor alimentara este foarte ridicata, căci congelarea nu le modifica compozitia. Ele se conserva in congelator si nu trebuie sa fie recongelate dupa decongelare, pentru a limita riscul contaminarii microbiene. Pretul este mai ridicat decat cel al alimentelor liofilizate.

Alimente de casa
In aceasta ultima categorie intra alimente care pot fi distribuite proaspete sau dupa congelare si decongelare. Trebuie evitate carnurile rosi, prea grase. Inima de vita, bogata in sange dar si lipide, nu va putea fi utilizata decat pentru pestii mari. Sunt preferate carnurile albe: pui, curca, sunca. Printre articolele marine, putem utiliza peste alb - procedand cu precautie, fiindcă el are tendinta de a se dispersa in apa -, scoici, moluste, creveti, pe care ii putem cumpara sub forma de conserve. Alimentele vegetale sunt uneori necesare pentru pestii cu tendinta erbivora: deoarece acestea sunt foarte bogate in vitamine si saruri minerale. Se va utiliza salata sau pireu de spanac, adica trecut cateva minute prin apa fiarta.

Vitaminele
Ca si pentru fiintele umane, vitaminele sunt importante in alimentatia pestilor. Ele joaca un rol in formarea scheletului, favorizeaza cresterea si intaresc rezistenta la boli. Un peste suferind de o carenta de vitamine slabeste, fara ca acest lucru sa fie vizibil la o întâia abordare. Vitaminele se conserva greu, ele se degradeaza sub actiunea caldurii, a oxigenului si a luminii. De aceea, principalul aport va fi sub forma de alimente proaspete, prazi vii sau alimente congelate.

Viermii de balegar
De fapt, nu sunt niste viermi, ci niste larve acvatice ale unor distincte specii de tantari care nu pisca. Sunt cunoscuti ca momeala la pescuit. Contrar numelui pe care il poarta, ei nu traiesc in balegar, ci in apa zonelor bogate in materii organice. Nu e nevoie sa-i cauti, deoarece ei se gasesc in comertul acvariofil. Se conserva in hartie de ziar umezita, cateva zile, in frigider. Sunt alimente bune, bogate in proteine, mult apreciate si cautate de catre toti pestii de acvariu.

Viermii tubifex
Sunt viermi recoltati din malul bogat in materii organice. Unii considera ca acestia pot constitui un risc pentru acvariu, putand duce cu ei bacterii indezirabile. Acest risc ramane totusi foarte limitat, nesemnalandu-se incidente grave. Viermii care se gasesc in comert se conserva in ape de la robinet cateva zile in frigider, dar e teribil de important sa schimbam apa in fiecare zi pentru a evita degradarea lor. Sunt foarte apreciati de majoritatea pestilor de acvariu.

Crevetii
In apele dulci si bine oxigenate, se gasesc mici creveti de 1 pana la 2 cm care inoata in lateral: creveti de apa dulce. Rareori sunt comercializati in dispoziție vie, dar exista sub forma liofilizata. Ii puteti recolta si dumneavoastra pentru a-i da pestilor care ii apreciaza foarte mult. Micii creveti marini de pe tarmurile noastre sunt cumplit de apreciati, mai ales de pestii marini. Ei sunt vanduti cateodata in magazinele de articole de pescuit, de pe litoral. Cei ce locuiesc in acele zone, ii pot recolta si conserva intr-un acvariu cu apa de mare oxigenata. Aceste doua soiuri d ecreveti pot fi congelate dupa fierbere si clatite cu apa de robinet; dupa aceea, daca este cazul, cele doua modele d ecreveti se pot si mixa obtinand un aliment de casa.

Pestii mici
Pentru a hrani pestii marini care refuza alimentele artificiale sau pestii mari de apa dulce, putem utiliza fie pesti mici, fie alevini. In acest scop, unii acvariofili cu mai multa experienta cresc specii prolifice, a caror reproducere se face usor in acvariu (Poeciliidele de exemplu...)

Alimente planctonice
Planctonurile de apa dulce sau marine contin multiple organisme putin vizibile cu ochiul liber (de la 0,1 la 1 cm), dar interesante pentru alimentatia pestilor nostri, mai ales alevinii. In mediu natural exista in mari cantitati, dar apare riscul introducerii in acvariu a unor organisme microscopice susceptibile de a provoca boli. Unele planctonuri sunt vandute congelate in comert.

Cresterea crustaceelor Artemia
Ouale uscate (numite chiste) sunt disponibile in magazinele de acvariofilie. Ele se conserva la adapost de lumina si umiditate. Pentru ca ele sa se deschida, se prepara o apa sarata cu urmatoarele caracteristici: temperatura 25° C; salinitatea 3,5%, adica o densitate de 1023. Apa sarata poate fi naturala, reconstituita cu saruri speciale pentru acvariofilie, dar si cu simpla sare alba de bucatarie (ceea ce e mai simplu pentru cei care nu practica avariofilia marina). Apa poate fi mai rece si mai putin sarata (pana la 20° C si 2%, adica o densitate de 1014), procentul de deschidere al oualor este atunci mai slab (50 pana la 60%, fata de 80 pana la 90%). Putem utiliza orice recipient din sticla sau din plastic cu un volum mai mic; exista totusi materiale specializate in comert. Ouale sunt puse intr-o apa linistita un sfert de ora, timp in care se rehidrateaza. Stiind ca 250.000 de oua cantaresc cca. 1g, o cantitate mica (varful unui cutit) e suficienta pentru a cauzează artemii pentru un rand de alevini. Apa se agita prin crearea unor bule de aer, care repatriaza ouale.

O presiune prea mare proiecteaza o parte din oua pe peretii recipientului, producand nedeschiderea acestora. Deschiderea se realizează de la 24 pana la 36 de ore la 25° C, si pana la 48 de ore la 20° C. Atunci se opreste agitarea apei: cochiliile goale plutesc la suprafata apei, ouale nedeschise cad pe fund, nauplii de artemia raman la mijlocul apei. Atunci e usor sa le transvazam (cu un tub de aeraj, de exemplu) si sa le trecem printr-un mic filtru (vandut in comert), sau eventual printr-o bucata de perdea veche (unii acvariofili folosesc chiar si ciorapi pentru femei!). Pentru a facilita operatia, putem concentra nauplii cu o lampa de buzunar, caci lumina ii atrage. Nauplii pot fi atunci distribuiti alevinilor. Supravietuirea lor in apa nesarata nu depaseste cateva minute. Ei nu se hranesc in prima zi dupa deschiderea oualor. Daca vrem sa continuam cresterea pentru a obtine larve mai avansate si de marime mai mare, exista alimente specifice in comert. Astfel e posibila cresterea artemiilor pana la varsta adulta.

Infuzorii
Sunt animale unicelulare microscopice. In acvariu ele exista intr-o cantitate mica. Riccia, planta de suprafata, le îngăduie sa se dezvolte, caci ei gasesc hrana (materie organica) pe frunzele ei. Se mai pot obtine infuzori lasand cateva zile, intr-un recipient continand apa de acvariu, o frunza de salata sau orez paddy (orez nedecorticat disponibil in magazinele de specialitate din orasele mai importante). Infuzorii reprezinta hrana perfecta a puietului.

Un aliment miracol pentru alevini
Este vorba de galbenusul de ou, fiert tare si pus intr-un pahar cu apa. Se formeaza niste microparticule care se trec printr-o sita pentru a retine particulele mai mari. Aceasta supa se da alevinilor avand grija sa limitam poluarea acvariului. Galbenusul de ou, bogat in proteine si lipide, poate completa sau inlocui alte alimente. Acest aliment este aparte de hranitor si este indicat pentru toti acvariofilii.

Ce facem daca un peste nu mananca?!
Uneori se intampla ca un peste sa refuze hrana sau sa nu poata manca. Trebuie sa cautam si sa supriman cauza. Un peste nou introdus in acvariu se hraneste rareori in prima zi: e normal deoarece se simte pierdut in noua sa ambianta. Micile specii sii pestii mai putin activi sunt adeseori dominati de cei mari si mai rapizi in momentul distribuirii alimentelor. In toate aceste cazuri, trebuie sa incercam sa-i hranim separat, de preferinta cu prazi vii mobile, dupa ce le-am distras atentia celorlalti pesti cu alte alimente.

Un peste poate sa refuze hrana daca este bolnav, ceea ce se observa in comportamentul sau: in acest caz trebuie sa izolam pestele intr-un alt acvariu, sa-l ingrijim si sa-i furnizam o hrana bogata, prazi vii sau alimente proaspete.

Ancacrasneanu · Administrator Data inscrierii: 14/Noi/2007 Mesaje: 1066

COLISA LALIA Taxonomie: Familia Osphronemidae, genul Colisa
Origine: India, Pakistan, Bangladesh
Descriere: Corp cu fondul albastru stralucitor, cu dungi transversale rosii si aripioare albastru stralucitor, stropite si tivite cu rosu
Talie: 5-6cm
Dimorfism sexual: Masculul are un colorit mai puternic, femela este gri-albastrui si are aripioara dorsala rotunjita sau curbata.
Varietati: Diferite varietati, in functie de proportia si importanta culorilor rosu si albastru (colisa neon rosu, colisa neon albastru)
Habitat: Acvariu bine plantat, cu plante plutitoare, temperatura optima: 24-27°C, PH neutru, duritate: 4-10dGH

<center><a><img src="http://img99.imageshack.us/img99/9178/30720070906001425toy8.jpg" border="0"></a><br></center>

Ancacrasneanu · Administrator Data inscrierii: 14/Noi/2007 Mesaje: 1066

<center><a><img src="http://img99.imageshack.us/img99/9652/guppymalegt1.jpg" border="0"></a><br></center>

Guppy, Poecilia reticulata, originar din America de Sud, este un peste foarte pasnic si dragalas, care nu necesita bazine foarte mari si nu este o specie pretentioasa in ceea ce priveste valoarea apei. Sunt cei mai fericiti in acvariile populate, dar un acvariu populat numai cu guppy poate fi o decizie inteleapta. Guppy este un peste preferat de foarte multi acvaristi si, in special, de cei incepatori, datorita usurintei cu care asta se poate intretine. Guppy sunt o specie de pesti extraordinar de rezistenta, putand sa supravietuiasca in conditii in care alti pesti ar putea pieri. Guppy sunt, de asemenea, o excelenta alegere pentru popularea unui nou acvariu.

Habitatul normal al guppy-lor este reprezentat de America de Sud, Venezuela, Barbados, Trinidad, Tobago, Antigua si Barbuda, nordul Braziliei si Guyana.

Alte denumiri : Acanthophacelus guppii, Acanthophacelus reticulatus, Girardinus guppii, Girardinus reticulatus, Haridichthys reticulatus, Heterandria guppyi, Lebistes poecilioides, Lebistes poeciloides, Lebistes reticulatus, Poecilia reticulatus, Poecilioides reticulatus .
Descrierea

Guppy sunt una dintre cele mai populare specii de pesti de apa dulce din intreaga lume. Sunt pesti alerti, vioi, mereu in cautarea hranei, pendulandu-se de la un cap la altul al acvariului. Guppy nu sunt agresivi, ci din împotriva sunt destul de prietenosi.

Masculul este intotdeauna mai viu colorat (similar curcubeului), in timp ce femela are un culoarea mai sters, gri lipsit de luciu. Exista diferite varietati de guppy care se disting prin diversitatea culorilor si a modelelor coloritului, precum si prin aspectul inotatoarei codale (in forma de evantai, de ac, de spada, de val, de steag, de lopata sau rotunda).
Masculul de guppy ajunge la o mărime de 3-3,5 cm, in timp ce femela, mult mai mare, poate atinge o extindere de 5-6 cm.
Acvariu si conditiile de viata

Acvariul in care sunt crescuti guppy trebuie sa fie spatios, bogat in plante, dupa care pestii sa se poata ascunde sau pe care femelele sa depuna puii, dar sa ofere suficient spatiu pentru inot. Nu este indicat ca in acvariul in care introduceti guppy sa puneti melci cu orificiu adanc si ingust, intrucat ei pot avea tentatia de a se ascunde in acestia ramand blocati. Guppy au tendinta de a inota in treimea superioara si mijlocie a acvariului.

Daca ati ales sa va populati acvariul cu guppy, trebuie sa stiti ca acestia o duc cel mai bine in grupuri de minim 3 exemplare. Intrucat masculii vor alerga intotdeauna femelele epuizandu-le, este cel mai bine ca grupul de guppy creat sa fie compus din mai numeroase femele, astfel incat bărbații sa nu epuizeze singura femela.

Posibilitatea acvariului: circa 50 litri
Temperatura apei: 20-280C
pH-ul apei: 6-8
Duritatea apei: 9-19 dGH. Guppy prefera apa dura, dar pot supravietui si in cea neutra sau in cea dedurizata.

Substratul acvariului este reprezentat din nisip spalat si eventual sterilizat inainte, in care se pot implanta fire de Myriophyllum sau Fontinalis. Apa din acvariu nu trebuie sa fie neaparat filtrata, dar trebuie schimbata din cand in cand, nu prea des. De asemenea, acvariu va fi dotat cu un termostat cu termometru pentru a monitoriza temperatura apei si a o mentine in anumite limite constante.
Hranirea

Guppy pot fi hraniti atat cu hrana vie, cat si cu cea uscata, fiind omnivori si hranindu-se cu o varietate de alimente (fulgi, laptuci, spanac, pureci de balta – dafnii cyclopi). Purecii de balta pot fi oferiti guppy-lor de preferat vii, căci cei sub forma uscata produc tulburarea apei si creaza guppy-lor un disconfort. Guppy sunt innebuniti si dupa viermii tubifex vii sau deshidratati. Pentru a va usura activitatea in ceea ce priveste intretinerea guppy-lor, va sfatuim sa va hraniti pestisorii cu fulgii deosebit formulati pentru guppy pe care ii gasiti cu usurinta in magazinele specializate si in pet-shopuri.

Cantitatea de hrana pe care le-o administrati guppy-lor trebuie sa fie consumata de acestia in decursul a cateva minute. Guppy au stomace de capacitate mica si pot consuma doar cantitati mici de hrana la un tain. Hraniti-i cu cantitati mici, de circa 2-3 ori pe zi. Hranirea in exces antreneaza indoparea pestilor, cu consecinte grave asupra sanatatii lor, risipirea hranei si denaturarea calitatii apei din acvariu.
Reproducerea

Guppy ating maturitatea sexuala si sunt apti pentru a se imperechea in jurul varstei de 3 luni. Este o specie excepțional de prolifica.

Guppy este o specie vivipara (nascand pui vii), care, dupa o gestatie de 4-5 saptamani, in conditii optime de intretinere, poate da nastere la 20-100 de alevini (in medie 30-60), cu crestere cumplit de rapida. In timpul gestatiei, femela este de preferat sa fie hranita cu hrana vie pentru a da nastere unei generatii viu colorate. La femela care urmeaza sa nasca se constata marirea in volum a abdomenului si aparitia unei pete negre in regiunea inotatoarelor ventrale. Este de preferat ca femela care este gestanta si se apropie de fatare sa fie mutata intr-un acvariu separat, intrucat adultii au tendinta de a manca puii nou-nascuti.

Dupa fatare, puii pot fi lasati singuri in acvariul respectiv, pentru că femela nu-si ingrijeste puii cum fac alte animalute. Dupa cateva zile puii pot fi introdusi in acvariu cu adulti, fiind capabili sa se hraneasca singuri si sa se apere. Femelele pot stoca sperma, astfel ca o imperechere poate conduce la aparitia a 4-8 randuri de alevini. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de supergestatie.

Temperatura apei in perioada de reproductie trebuie sa fie in jur de 24-250C.

Specii compatibile : Molly, Xifo, Zebre, Neoni, etc. Speciile mai mari de pesti cu care guppy ar putea sa coabiteze ii pot ataca si le mananca puii. Daca nu va doriti ca guppy dumneavoastra sa devina hrana altor pesti, atunci nu-i amestecati cu ciclidele. Pesti Beta pot ataca guppy datorita coloritului lor asemanator si aripioarelor lungi. Important de stiut este ca pestii care vor coabita in acelasi acvariu trebuie sa tolereze aceleasi conditii de crestere.

Speranta medie de viata a Guppy-lor este de circa 2 ani, dar pot exista si exemplare mai longevive care pot trai pana la 3 ani si chiar mai mult.

Ancacrasneanu · Administrator Data inscrierii: 14/Noi/2007 Mesaje: 1066

carmella2 · Junior 2 Data inscrierii: 08/Mai/2008 Mesaje: 24

Eu mi-as pune pesti in bol( am unul micut) oare care pesti sunt mai potriviti...ca sa si reziste ,sa nu-mi moara.,stiti cumva?

crystinell23 · Junior Data inscrierii: 13/Mai/2008 Mesaje: 5

Acestia ar fi potriviti,rezista in boluri..mai ales carasi,sunt cei mai rezistenti

[url=http://www.99poze.ro/p/5e04bd9292b475c7f939c416d6445889.jpg] Pesti

[/url][url=http://www.99poze.ro/p/89c7a9fddcd059bf2dbc0b2a06c6861c.jpg] Pesti

[/url][url=http://www.99poze.ro/p/261e90472d7ec59f3fa83cb0c253d78e.jpg] Pesti

[/url][url=http://www.99poze.ro/p/13d3464c3fc93e5db3bf0fbcfe9982e4.jpg] Pesti

[/url]