Forum de sanatate, referate medicina, sfaturi medic, boli, retete si tratamente naturiste

sarasararo · Membru 2 Data inscrierii: 28/Noi/2008 Mesaje: 382

Ingrijirea cactusiilor
In general cactusii nu au necesitate de ghivece mari si inalte, iar pamantul trebuie sa contina caramida, nisip, carbune de lemn, pamant de frunze, pamant de gradina si pietris la radacina. Se gaseste la Praktiker pamant aparte pentru cactusi.
Cactusii se uda zilnic in timpul verii, apoi, pe masura ce temperatura scade, udatul se rareste, ajungandu-se pe timpul iernii la un singur udat pe luna (depinde si de pamant si specia de cactus-craciunita, de exemplu nu se preteaza la acest tratament). Pot trece iarna cu sau fara lumina suficienta.Pentru o buna fortificare, cactusii pot fi tinuti afara pana la sfarsitul lui octombrie si se scot pe la inceputul lunii martie, dupa o expunere gradata la lumina.

Ancacrasneanu · Administrator Data inscrierii: 14/Noi/2007 Mesaje: 1066

Si tot azi mi-am luat niste Cactusi,sunt de doua feluri,da nu stiu excat ce denumire au,pt ca pe ghiveci scria doar modest CACTUS,poate stiti voi careva.

[url=http://www.99poze.ro/p/1989049cb0dd4f162f3e489e9bf484d3.jpg] CACTUSI

[/url][url=http://www.99poze.ro/p/bb100487fffcd744d65cec3221910656.jpg] CACTUSI

[/url][url=http://www.99poze.ro/p/1f10ebb1be4312186c77ded5ed7bcce8.jpg] CACTUSI

[/url][url=http://www.99poze.ro/p/6cf23fb226acb1d7e159dbfac0dd666b.jpg] CACTUSI

[/url][url=http://www.99poze.ro/p/efb8f53387520a80f1b044c1fef7832e.jpg] CACTUSI

[/url]

sarasararo · Membru 2 Data inscrierii: 28/Noi/2008 Mesaje: 382

Cactusii sunt, in primul rand, interesanti prin profilul lor si totodata foarte decorativi, atat datorita caracterelor tulpinilor, cat si florilor.
In locurile de origine cactusii sunt vegetale folositoare omului.
Unele specii se reprezintă in furaje pentru animale, altele au fructele comestibile.
Cateva isi ofera tulpinile lemnificate ca material de constructii sau drept combustibil.
Gardurile vii alcatuite din plante de Cereus sau Opuntia constituie praguri de netrecut in apararea incintelor.

Familia cactusilor (Cactaceae) cuprinde un numar mare de genuri cu peste 2000 specii.
Cactusii fac parte din marea categorie a plantelor suculente, caracterizate prin anumite adaptari morfologice capatate pentru a supravietui in climatul desertic al locurilor de origine.
Exista insa si cactusi care nu sunt plante de uscaciune.
In functie de locul de origine se cunosc doua feluri de cactusi:
1. Cactusi de desert.
Originari, in majoritate, din intinderile uscate ale Mexicului si Americii de Nord.
Tulpina acestor plante este mult ingrosata, suculenta, transformata intr-un adevarat rezervor de apa pentru a le permite sa reziste la perioade lungi de seceta.
Ea prezinta totodata pigmenti clorofilieni pentru a indeplini functiile frunzelor care sunt transformate in spini.
Simpla sau ramificata, tulpina are configurații si marimi extraordinar de distincte de la specie la specie (globuloasa, columnara, cilindrica, aplatizata etc.).
Marimea plantei poate fi de la cativa centimetri (Frailea, Blossfeldia liliputana) pana la 10 - 20 m (Cereus, Opuntia).
Epiderma tulpinii este groasa si acoperita de un strat ceros.
Unele dintre specii prezinta un invelis de perisori.
De asemenea, tulpina poate fi crestata longitudinal, poate prezenta protuberante numite mamile sau sa fie plana.
Toate aceste adaptari morfologice au drept scop marirea suprafetei de asimilare si a puterii de aparare impotriva soarelui dogoritor.
Dar, organul caracteristic tulpinii de cactus este “areola” care reprezinta echivalentul mugurelui axilar de la plantele cu tulpini normale.
Areolele asezate pe coaste sau in capetele mamilelor sunt distribuite uniform pe toata suprafata tulpinii.
La unele specii sunt acoperite cu perisori.
Ele dau nastere la spini (frunzale), flori, ramificatii.
Tulpina are crestere erecta (Cereus peruvianus), urcatoare (Peireskia), taratoare sau pendenta (Cereus flageliformis).
Spinii au forme, marimi, colorații variate si sunt dispusi in centrul sau imprejurul areolei.
Ei vor fi moi, duri sau elastici.
Culoarea spinilor variaza de la alb transparent la negru, trecand printr-o gama ampla de nuante ale celorlalte culori.
Singurul cactus cu frunze adevarate este Peireskia.
Cateva specii au frunze cu crestere incompleta ce cad de timpuriu.
Florile bisexuale, cel mai adesea solitare, tubulare la baza, sunt viu colorate de la alb pana la cele mai diverse nuante de rosu, roz, galben.
Unele specii au florile placut parfumate.
Infloresc ziua sau noaptea, iar durata florilor este deosebit de mica, adeseori cateva ore si cel mult cateva zile.
Fructul (comestibil la unele specii) cuprinde multiple seminte capabile sa germineze repede dupa coacerea fructului, dar si sa-si prelungeasca rasarirea pana la 1 - 2 ani.
Car priveste sistemul radicular, acesta este adânc la Lobivia, Mamillaria, ramuros, cu creșterea mai mult la suprafata, decat in profunzime (Cereus, Echinopsis, Opuntia), fasciculat la alte specii.
Dintre cactusii desertici mai cultivati sunt:
Opuntia are tulpina si ramificatiile plate (ovoidale, eliptice, circulare) sau cilindrice, articulate, uneori cu frunze adevarate foarte mici, incomplet dezvoltate, ce cad de timpuriu.
Areolele sunt catifelate, iar spinii albi, galbeni sau rosii.
Florile, mari, rosii, galbene sau albe, apar pe marginea ramificatiilor.
O. inermis (limba soacrei) este specia cea mai raspandita la noi.
Are tulpinile turtite, ovoide, cu spini mari, rigizi.
O. microdasys cu tulpina puternic ramificata.
Ramificatiile turtite, ovale, sunt acoperite de grupuri mici de peri mici, incarligati (numiti glohidii), de culoare alba, galbena sau rosiatica.
O. cylindrica are tulpina si ramificatiile cilindrice.
Cereus cuprinde foarte multe specii, in general, cu tulpini columnare, pana la 15 - 20 m inaltime, cu coaste longitudinale.
C. peruvianus.
Tulpina prezinta 6 - 9 coaste longitudinale, pronuntate, are colorație verde inchis si florile albe, nocturne.
Infloreste vara pe o perioada lunga de timp.
C. p. monstruosus ramifica foarte mult si are alură diform.
C. jamacaru se aseamana mult cu C. peruvianus.
Are 4 - 6 coaste, varfurile de crestere albastrui, spinii sunt galbeni si albi, inflorirea este de durata mai lunga.
Aporocactus flageliformis este un cactus popular si usor de cultivat.
Tulpinile pendente (care atarna) il recomanda pentru cosuri suspendate.
Florile, mari, rosii, apar primavara.
Chamaecereus silvestrii este, de asemenea, o planta foarte cunoscuta.
Lastareste mult si se intinde rapid.
Produce flori rosii, primavara devreme.
Cephalocereus senilis, tulpina nu ramifica si este perfect acoperita de spini mici - peri lanosi, lungi, de culoare alba.
Florile sunt galbene, dar in conditii de camera nu infloreste niciodata.
Cleistocactus strausii creste pana la 1 m inaltime.
Spinii teposi, albi dau plantei o aparenta argintie.
Florile sunt mici, de nuanță rosie.
Echinocactus cuprinde circa 400 specii cu tulpini globuloase sau cilindrice, cu coaste accentuate si spinii mari, rigizi.
E. grusonii (cactusul butoi) are tulpina globuloasa si spini ascutiti, aurii.
In varf formeaza o coroana de spini lanosi, aurii.
Nu infloreste in camera.
E.horizontalonius formeaza flori roz inchis pe o tulpina semisferica, albastruie.
Echinopsis are tulpina globuloasa sau columnara, cu spini scurti sau lungi, frumos colorati.
Produce flori mari pe pedunculi vigurosi.
E. eyriesii prezinta spini scurti, maronii, pe coaste ieșite în evidență si flori parfumate.
E. rhodotricha are spini lungi, maronii si flori mai putin parfumate.
Mamillaria este un gen care insumeaza peste 400 de specii ale caror plante sunt globuloase sau scurt cilindrice, cu mamilele de modele si marimi diferite, asezate in randuri spiralate.
Spinii pot fi mici sau mari, drepti sau curbati, grosi sau subtiri (uneori ca firul de par), netezi sau aspri, divers colorati.
Florile au tubul floral scurt si sunt asezate cel mai adesea ca intr-o coronita, in fracțiune de varf a tulpinii.
Fructele cilindrice, rosii, contin seminte nespus de mici, maronii - negricioase.
M. gracilis are spinii albi, M. pusila - spini mici, moi, galbeni, M. centricirrha - mamile si spini mari, galbeni - roscati; M. wildii - tulpini cilindrice, cu mamile pronuntate, tuberculiforme si spini in forma de carlig.
Gymnocalycium cuprinde cactusii sub forma de barbie.
Tulpina mica, globuloasa este verde, costata si spinoasa.
Are si specii, in intregime, rosii sau galbene.
G. mihanovichii friedrichii sau cactusul cu capul rosu stralucitor, care se altoieste pe un cactus verde.

2. Cactusi de padure.
Sunt originari din padurile junglei americane.
Cresc agatati pe ramurile arborilor, prezentand radacini adventive.
Ei difera foarte mult ca forma si cerinte de ceilalti cactusi.
Au tulpini cu crestere verticala sau pendenta, fara spini, pronuntat articulate, asemanatoare frunzelor.
Areolele sunt situate pe marginea lor.
Acesti cactusi sunt destul de decorativi cand sunt asezati in cosuri suspendate.
Contrar celorlalti, necesita locuri usor umbrite, cu umiditate ridicata in aer.
Inflorirea este strict legata de ingrijirea plantei.
Epiphyllum este reprezentantul cel mai spectaculos.
Planta are tulpinile in forma de curea, asezate dezordonat, si atarna, mai ales, in faza de inflorire.
Florile, cel mai adesea rosii - violet (ele pot fi si albe sau galbene), multipetale, au forma unor trompete destul de lungi si largi.
E. truncatus (sin. Zygocactus truncatus, Schlumibergera truncata) este știut la noi cu numele de “nu ma deranja” sau “cactusul Craciunului”, de la faptul ca planta infloreste de Craciun si isi pierde bobocii daca este miscata in faza de formare si crestere a lor.
Sezonul de inflorire se intinde din noiembrie pana la sfarsitul lunii ianuarie.
Florile sunt rosii, violet, roze si albe.
Phyllocactus prezinta tulpini aplatizate, uneori aripate, inalte pana la 1 m.
Areolele sunt situate pe marginea lor in adancituri mici.
Florile solitare, cumplit de mari, apar pe marginea tulpinilor.
Ph. ackermanii infloreste ziua, Ph. cooperi infloreste noaptea si are florile parfumate.
Inflorirea soiurilor si hibrizilor de la aceste specii se poate obtine de Craciun si de Paste prin masuri tehnologice specifice.
Rhipsalis cassuta (cactusul vasc) are tulpini care atarna mult peste marginea ghiveciului, iar fructele albe se aseamana cu cele de vasc.
Rh. burkelinii are fructele roz Rh. paradoxa prezinta tulpini lungi, strangulate la intervale regulate, cu înfățișare de lant.
Florile albe apar vara.
Rhipsalidopsis gaertneri (sin. Schlumbergera gaertneri) are tulpinile cu articulatiile mult latite.
Infloreste abundent.
In unul din numerele viitoare, vom prezenta alte genuri din marea familie a cactusilor, pasiunea multora dintre noi

sarasararo · Membru 2 Data inscrierii: 28/Noi/2008 Mesaje: 382

Majoritatea dintre ei seamana mult, eu am cumparat in urma cu 2 ani - 3 puiuti si au crescut f incet....
[url=http://www.99poze.ro/p/337eda702fc9de00a9d60885008243ea.jpg] CACTUSI

[/url]
...acestia sunt 2 dintre ei...inca nu mi au inflorit. Nici eu nu le cunosc denumirea...dar urmeaza... :-/

Ancacrasneanu · Administrator Data inscrierii: 14/Noi/2007 Mesaje: 1066

Sarasararo tu ce pamant le-ai pus ,normal,sau mai pietros? ca am inteels ca pt catusi este pamant anume(mai pietrs) si il gasim in florarii.

sarasararo · Membru 2 Data inscrierii: 28/Noi/2008 Mesaje: 382

Al meu e amestec, preparat de mine....dar am citit ca, cactusii din florarii sunt adusi din Olanda, crescuti fortat cu ingrasaminte iar dupa ce ajung la noi, se "comporta" aiurea...Vezi ca sunt 2 tipuri mari din aceste plante....citeste ce am postat mai sus....Apa, lumina si pamantul difera la plantele din categoriile respective...

miruna34 · Membru junior Data inscrierii: 13/Mai/2008 Mesaje: 50

Io stiu ca le trebuie un pamant foarte nisipos si iarna nu se uda de loc ,ca intra intr-un fel de "hibernare"( ca ursu :-D

)

sarasararo · Membru 2 Data inscrierii: 28/Noi/2008 Mesaje: 382

Da, Miruna ai dreptate...dar eu ii ud mai rar pt ca e cald la mine in camera si vreau sa mi faca flori la momentul potrivit.... :-)

Ancacrasneanu · Administrator Data inscrierii: 14/Noi/2007 Mesaje: 1066

Vai ce frumosi sunt,asta opuntia e ca si cel mic al meu din poza de mai sus nu?

hibiscus · Trimis: 07/01/2009 13:06 Titlul subiectului:

ca forma dar a mea e mai tepoasa e un alt soi zic eu dar tot opuntie e,
[URL=http://home-and-garden.webshots.com/photo/2357794770089068164mRfZLo] CACTUSI

[/URL][URL=http://home-and-garden.webshots.com/photo/2152030420089068164hOZJBJ] CACTUSI

[/URL]

Ancacrasneanu · Administrator Data inscrierii: 14/Noi/2007 Mesaje: 1066

Am inteles,sunt tare frumosi ,ai asa multi cactusi? :w00t:

hibiscus · Trimis: 07/01/2009 13:13 Titlul subiectului:

pai astia nu mi se pare a fi multi

Adutza_ela · Membru junior Data inscrierii: 05/Noi/2008 Mesaje: 59

hibiscus · Trimis: 24/07/2009 08:52 Titlul subiectului:

[URL=http://good-times.webshots.com/photo/2559203380089068164oZGDNb] CACTUSI

[/URL][URL=http://good-times.webshots.com/photo/2665703630089068164KWHChY] CACTUSI

[/URL][URL=http://good-times.webshots.com/photo/2002697830089068164xlYHGI] CACTUSI

[/URL]

sarasararo · Membru 2 Data inscrierii: 28/Noi/2008 Mesaje: 382

e F FRUMOASA FLOAREA TEPOSULUI TAU...abia astept ca sa crasca si ai mei si sa-mi faca flori...

http://pintzi.sunphoto.ro/Cactusi_si_alte_suculente

hibiscus · Trimis: 24/07/2009 10:04 Titlul subiectului:

e gymnocalicium, acum are 2 boboci mari..

sarasararo · Membru 2 Data inscrierii: 28/Noi/2008 Mesaje: 382

Anca...ce-ti fac teposii tai?
Vezi ca opuntia prefera soarele direct...

Familie: Cactaceae
Denumiri sinonime: Opuntia compressa, Cactus humifusus, Opuntia humifusa, Cactus compressus, Opuntia rafinesquei, Opuntia vulgaris
Denumire populara: limba - soacrei, opuntia
Expunere: plin soare
Mediu: uscat
Sol: nisipos, lutos

Descriere
Aspect: este o planta erbacee perena, cu articulatii plate, formand un cactus spinos, drept sau cu dezvoltare pe orizontala. De cele mai multe ori, in mediul sau natural, se gaseste in colonii raspandite pe o suprafata de pana la 1 metru (sau chiar mai mult daca paletele se desprind si prind radacini in apropiere).
Tulpina: este formata din palete ovale, alungite, sau eliptice de culoare verde (cu nuante purpurii pe timpul iernii); sunt plate, de 5-15 cm lungime si 1 cm latime. Paletele tinere sunt drepte la inceput, dar toamna devin scorojite si incep sa se indoaie pe masura ce cactusul se pregateste de iernat si isi retrage apa. Rareori ating inaltimi mai mari de 30 de cm.
Spinii: Opuntia humifusa (O. compressa) nu are spini deloc sau numai cativa, imprastiati ici-colo pe paletele verzi. De obicei au forma acelor si sunt singuri sau grupati; au culoare maronie sau gri - neagra si 2 - 2,5 cm lungime.
Radacina: este de obicei fibroasa si se intinde adanc in pamant.
Florile: sunt diurne, frumoase, cu culoare stralucitoare, galbena; au 5-7 cm diametru, 8-12 petale si un grup de stamine galbene, stufoase care, datorita filamentelor sensibile, reactioneaza cand intra in atingere cu insectele. Florile sunt hermafrodite, autosterile si infloresc in iunie - iulie.
Fructul: este de culoare rosu-purpuriu, carnos, lung de 1,5 - 4 cm si lat de 2 - 3 cm.
Semintele: au forma de disc; sunt intre 6 - 33 la fiecare fruct.

Ingrijire si cultivare
Opuntia humifusa (O. compressa) este un tip de cactus care nu necesita ingrijiri deosebite si tolereaza perioadele in care este lipsita de apa sau alte conditii. Este usor de cultivat ca planta de interior, in soluri uscate, nisipoase sau cu pietris, bine drenabile. Poate fi cultivat si in amestecuri lutoase, atata timp cat acestea sunt bine drenabile si pamantul nu ramane ud.

Opuntia humifusa (O. compressa) se adapteaza deosebit de bine in solurile acide, neutre sau bazice (alcaline), dar prefera un pH intre 6 - 7,5.

Udarea
Opuntia humifusa (O. compressa) trebuie sa primeasca mai putina apa in momentul iernii, altfel trebuie udata normal in perioada de dezvoltare; rezista daca nu este udata u timp, dar nu face fata cu bine perioadelor lungi si aprige de seceta. Cel mai bine este sa pozitionati cactusul la baza unui perete orientat spre sud sau undeva unde sa fie protejat de ploaie sau de vant puternic. Este viguros la umezeala mare.

Expunerea la soare
Opuntia humifusa (O. compressa) trebuie tinuta numai in plin soare. Daca este asezata in zone cu umbra partiala nu vor produce numeroase flori.

Este foarte tolerant la frig, dar nu la inghet.

Inmultire
Opuntia humifusa (O. compressa) se inmulteste prin:
1. Butasi facuti din palete: paletele din anii trecuti pot fi taiate sau rupte de la articulatii, oricand in perioada de creștere a plantei, lasate timp de o saptamana intr-un loc nu prea umed pentru ca baza sa fie bine uscata si apoi plantate intr-un amestec de pamant de ghiveci (baza sau articulatia trebuie sa fie in pamant).
2. Seminte: se seamana primavara devreme intr-un pamant bine drenabil, in sera. Cand cacatusii sunt destul de mari pentru a putea fi prinsi in mana, plantutele se muta in ghivece individuale si se extind in sera pentru cel putin inca doi ani. Dupa aceasta perioada se scot afara primavara tarziu, dupa ce a trecut pericolul de inghet. Iarna trebuie protejate de umezeala, pentru ca prefera conditii mai uscate.

Boli si daunatori
Nu exista insecte sau boli care sa puna nereguli serioase acestui tip de cactus.

Info
- desi este o planta mereu verde, cactusul opuntia se poate ofili sau scoroji in aparenta iarna; totusi, paletele redevin verzi primavara.
- paletele de Opuntia humifusa sunt acoperite cu numerosi spini care desi nu sunt cumplit de ascutiti sunt suficient de deranjanti odata ce intra in contact cu dermă (sunt greu de depistat si la fel de greu de inlaturat); prin urmare, aveti grija cand mutati sau transplantati opuntia.
- ca o curiozitate, indienii Dakota si Pawnee aplica pe rani, muscaturi de sarpe sau in locurile bolnave de reumatism un fel de cataplasme preparate din paletele decojite. Sucul fructelor este întrebuințat ca remediu pentru negi, iar un ceai din opuntia este folosit ca tratament pentru bolile de plamani.
- Opuntia poate fi folosita in gradinile cu pietre, in straturi, ca planta de interior, etc.

sarasararo · Membru 2 Data inscrierii: 28/Noi/2008 Mesaje: 382

Ancacrasneanu · Administrator Data inscrierii: 14/Noi/2007 Mesaje: 1066

Da ce sa faca.. la opuntia i-au picat tepii ,a chelit :-D

ca nu am tinuto la soare ,era in camera la umbra...poate o sa-si revina.

hibiscus · Trimis: 24/07/2009 10:22 Titlul subiectului:

eu nu stiu ce sa mai fac c uopuntia ca deja a crescut peste 1m si am 2 una era doar o crengura de 10 cm rupta...

sarasararo · Membru 2 Data inscrierii: 28/Noi/2008 Mesaje: 382

Pai...in mediul lor normal aceste suculente cresc mult...Ti-a facut flori? Daca da, ce colorit ?

hibiscus · Trimis: 24/07/2009 11:44 Titlul subiectului:

nu a facut niciodata floare

Ancacrasneanu · Administrator Data inscrierii: 14/Noi/2007 Mesaje: 1066

Sarasararo, ti-am pus o crenguta de opuntia la prins....cand se atașează ti-o dau :-P

da daca ai mai mult noroc la ea decat mine.

hibiscus · Trimis: 27/07/2009 16:37 Titlul subiectului:

ca sa o bucur pe sarasaro, nu trebuie prinsa opuntia, se poate trimite in colet chiar si fara vata cu apa, e cactus sa nu uitam.. eu asa am trimis si epyphylum ... se rinteste direct in pamint si se susține f repede, iarna nu se uda aproape deloc

sarasararo · Membru 2 Data inscrierii: 28/Noi/2008 Mesaje: 382

Mersi fetele...Anca- pt puisor, Hibiscus - pt info...

Ancacrasneanu · Administrator Data inscrierii: 14/Noi/2007 Mesaje: 1066

hibiscus · Trimis: 27/07/2009 18:20 Titlul subiectului:

e bine orice ca nu e pretentioasa, eu am opuntia din aia cu tepii mari, anul trecut i s-a rupt o frunza si acum e atit de mare ca nu stiu unde sa o mai pun si pe aia

Ancacrasneanu · Administrator Data inscrierii: 14/Noi/2007 Mesaje: 1066

sarasararo · Membru 2 Data inscrierii: 28/Noi/2008 Mesaje: 382

Ce s-a uscat? puiul de opuntia, sau? :unsure:

hibiscus · Trimis: 17/08/2009 08:55 Titlul subiectului:

opuntia am la metru patrat sau la kg cine doreste... :-D